exorcizare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXORCIZÁRE, exorcizări, s. f. Acțiunea de
a exorciza și rezultatul ei; eliberare de diavol prin rugăciuni, descântece etc. –
V. exorciza.exorcizare (Dicționar de neologisme, 1986)EXORCIZÁRE s.f. Acțiunea de a exorciza și rezultatul ei; pretinsă eliberare de diavol prin rugăciuni. [<
exorciza].
exorcizare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)exorcizáre s. f.,
g.-d. art. exorcizắrii; pl. exorcizắriexorcizare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXORCIZÁRE, exorcizări, s. f. Acțiunea de
a exorciza și rezultatul ei; eliberare de diavol prin rugăciuni, descântece etc. —
V. exorciza.