exhibiționist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXHIBIȚIONÍST, -Ă, exhibiționiști, -ste, s. m. și
f. (Adesea adjectival) Persoană care practică exhibiționismul. [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. exhibitionniste.exhibiționist (Dicționar de neologisme, 1986)EXHIBIȚIONÍST, -Ă s.m. și f., adj. (Persoană) care practică exhibiționismul. [Pron.
-ți-o-. / cf. fr.
exhibitionniste].
exhibiționist (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXHIBIȚIONÍST, -Ă s. m. f., adj. (cel) care practică exhibiționismul. (< fr.
exhibitionniste)
exhibiționist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)exhibiționíst (-ți-o-) s. m.,
pl. exhibiționíștiexhibiționist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXHIBIȚIONÍST, -Ă, exhibiționiști, -ste, s. m. și
f. (Adesea adjectival) Persoană care practică exhibiționismul. [
Pr.:
-ți-o-] — Din
fr. exhibitionniste.