exercițiu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXERCÍȚIU, exerciții, s. n. 1. Acțiune fizică sau intelectuală, făcută sistematic și repetat, în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau îndemânări. ♦ Instruire a militarilor pentru mânuirea armelor și executarea acțiunilor de luptă. ♦ Temă servind ca mijloc pentru dobândirea sau dezvoltarea îndemânării, cunoștințelor etc. într-un anumit domeniu.
2. (Despre un funcționar, o persoană oficială; în sintagma)
în exercițiul funcțiunii = în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
3. (Economie; în sintagma)
Exercițiu bugetar = perioadă de timp, de obicei de un an, pentru care se întocmește și se execută bugetul unui stat. [
Pr.:
eg-zer-] – Din
fr. exercice, lat. exercitium.