exercițiu (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXERCÍȚIU, exerciții, s. n. 1. Acțiune fizică sau intelectuală, făcută sistematic și repetat, în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau îndemânări. ♦ Instruire a militarilor pentru mânuirea armelor și executarea acțiunilor de luptă. ♦ Temă servind ca mijloc pentru dobândirea sau dezvoltarea îndemânării, cunoștințelor etc. într-un anumit domeniu.
2. (Despre un funcționar, o persoană oficială; în sintagma)
în exercițiul funcțiunii = în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
3. (Economie; în sintagma)
Exercițiu bugetar = perioadă de timp, de obicei de un an, pentru care se întocmește și se execută bugetul unui stat. [
Pr.:
eg-zer-] – Din
fr. exercice, lat. exercitium.exercițiu (Dicționar de neologisme, 1986)EXERCÍȚIU s.n. 1. (
De obicei la pl.) Acțiune fizică sau intelectuală, repetată, făcută pentru a dobândi sau a forma anumite deprinderi, abilități etc. ♦ Mică piesă vocală sau instrumentală creată în scopul de a obișnui pe cel care învață să cânte sau pe cel ce studiază un instrument muzical cu o anumită problemă tehnică. ♦ Instruire a militarilor pentru a învăța deprinderea mânuirii armelor și a modului de a lupta. ♦ Temă dată școlarilor spre a-i familiariza cu unele materii.
2. Exercitare, îndeplinire. ♦
Exercițiu bugetar = perioadă de un an pentru care se efectuează toate operațiile relative la bugetul unui stat; an bugetar. ◊
În exercițiul funcțiunii = în timpul serviciului legal. [Pron.
-țiu, pl.
-ii. / cf. lat.
exercitium, fr.
exercice].
exercițiu (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXERCÍȚIU s. n. 1. activitate fizică sau intelectuală, repetată sistematic, spre a dobândi sau a forma anumite deprinderi, abilități etc. ◊ mică piesă vocală sau instrumentală în scopul dezvoltării deprinderilor tehnice. ◊ metodă de instruire a militarilor pentru formarea unor deprinderi sau însușirea modului de a lupta. ◊ temă dată elevilor spre a-i familiariza cu unele cunoștințe predate. 2. exercitare, îndeplinire. ♦ ~ bugetar = perioadă de un an pentru care se efectuează toate operațiile relative la bugetul unui stat; an bugetar. ♦ în ~l funcțiunii = în timpul sau în cadrul serviciului legal. (< fr.
exercice, lat.
exercitium)
exercițiŭ (Dicționaru limbii românești, 1939)*exercíțiŭ n. (lat.
exercitium). Acțiunea de a-țĭ exercita corpu orĭ mintea, de a te deprinde cu armele, cartea ș. a.:
exercițiĭ militare, exercițiĭ de traducere. Deprindere, temă dată școlarilor:
exercițiĭ de stil. Acțiunea de a practica o artă, o carieră, o industrie:
exercițiu mediciniiĭ, olăriiĭ. Perceperea veniturilor publice pe un an.
A face exercițiŭ saŭ
exercițiĭ, a te exercita. – Ob.
egz- (după fr.).
exercițiu (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)exercíțiu [
x pron. gz, țiu pron. țiu]
s. n.,
art. exercíțiul; pl. exercíții, art. exercíțiile (-ți-i-)exercițiu (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)exercițiu n.
1. acțiunea de a exercita o artă, o carieră, o industrie:
exercițiul unei funcțiuni; 2. acțiunea de a (se) exersa la mânuirea armelor și la evoluțiunile militare:
a face exerciții; 3. mișcări destinate a da mlădiere corpului:
gimnastica e un excelent exercițiu; 4. temă dată școlarilor spre a-i familiariza cu unele materii:
exerciții de stil; 5. perceperea veniturilor publice pe un an:
exercițiul anului viitor.exercițiu (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXERCÍȚIU, exerciții, s. n. 1. Acțiune fizică sau intelectuală, făcută sistematic și repetat, în scopul dobândirii sau perfecționării unor deprinderi sau abilități. ♦ Instruire a militarilor pentru mânuirea armelor și executarea acțiunilor de luptă. ♦ Temă servind ca mijloc pentru însușirea de cunoștințe într-un anumit domeniu.
2. (Despre un funcționar, o persoană oficială; în sintagma)
În exercițiul funcțiunii = în timpul îndeplinirii sarcinilor de serviciu.
3. (
Ec.; în sintagma)
Exercițiu bugetar = perioadă egală cu anul bugetar pentru care se elaborează, se aprobă, se execută și se raportează bugetul. [
Pr.:
eg-zer-] — Din
fr. exercice, lat. exercitium.