exemplar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXEMPLÁR1, exemplare, s. n. Fiecare obiect dintr-o serie de obiecte identice reproduse după un model comun. ♦ Reprezentant al unei categorii de ființe sau de obiecte asemănătoare, luat izolat. [
Pr.:
eg-zem-] – Din
fr. exemplaire, lat. exemplarium.exemplar (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXEMPLÁR2, -Ă, exemplari, -e, adj. Care poate servi drept exemplu prin calitățile sale deosebite; pilduitor. ♦ Care are un caracter drastic, servind ca avertisment.
Pedeapsă exemplară. [
Pr.:
eg-zem-] – Din
fr. exemplaire, lat. exemplaris.exemplar (Dicționar de neologisme, 1986)EXEMPLÁR s.n. 1. Fiecare dintre obiectele identice ale unei serii de lucruri, multiplicate după un model comun.
2. Reprezentant izolat al unei categorii de ființe sau de lucruri asemănătoare. [Pron.
eg-zem-. / cf. fr.
exemplaire, lat.
exemplarium].
exemplar (Dicționar de neologisme, 1986)EXEMPLÁR, -Ă adj. Care poate servi ca exemplu. [Pron.
eg-zem-. / cf. fr.
exemplaire, lat.
exemplaris].
exemplar (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXEMPLÁR1 s. n. 1. fiecare dintre obiectele multiplicate în serie după un model comun. 2. fiecare dintre reprezentanții unei aceleiași categorii de ființe sau de lucruri asemănătoare. (< fr.
exemplaire, lat.
exemplarium)
exemplar (Marele dicționar de neologisme, 2000)EXEMPLÁR2, -Ă adj. 1. care poate servi ca exemplu. 2. cu caracter drastic, servind ca avertisment. (< fr.
exemplaire, lat.
exemplaris)
exemplar (Dicționar de argou al limbii române, 2007)exemplar, exemplare s. n. femeie frumoasă.
exemplar (Dicționaru limbii românești, 1939)*exemplár n., pl.
e (lat.
exemplar). Model, izvod, formă de imitat. Fie-care obĭect reprodus după un tip comun:
ziarele apar în miĭ de exemplare. – Ob.
egz- (după fr.).
exemplar (Dicționaru limbii românești, 1939)*exemplár, -ă adj. (lat.
exemplaris). Care poate servi de exemplu:
tuturor vinovaților trebuĭe să li se aplice pedepse exemplare. Adv. În mod exemplar. – Ob.
egz- (după fr.).
exemplar (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)exemplár1 [
x pron. gz]
adj. m.,
pl. exemplári; f. exempláră, pl. exempláre