excavator - explicat in DEX

excavator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXCAVATÓR, excavatoare, s. n. Mașină de lucru autopropulsată, de mare capacitate, întrebuințată pentru săpat și încărcat pământul, la diferite lucrări de terasament, în exploatările miniere etc. [Var.: escavatór s. n.] – Din fr. excavateur, cf. rus. ekskavator.

excavator (Dicționar de neologisme, 1986)
EXCAVATÓR s.n. Mașină mare care sapă și încarcă pământul scos din săpătură. [Pron. ecs-ca-, var. escavator s.n. / cf. fr. excavateur, rus. ekskavator].

excavator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXCAVATÓR s. n. mașină de lucru de mare capacitate pentru săpat și încărcat pământul. (< fr. excavateur, rus. ekskavator)

excavator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*excavatór n., pl. oare. Mașină de săpat în pămînt.

excavator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
excavatór s. n., pl. excavatoáre

excavator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXCAVATÓR, excavatoare, s. n. Mașină de lucru autopropulsată, de mare capacitate, întrebuințată pentru săpat și încărcat pământul, la diferite lucrări de terasament, în exploatările miniere etc. [Var.: escavatór s. n.] — Din fr. excavateur, cf. rus. ekskavator.