excavație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXCAVÁȚIE, excavații, s. f. 1. Groapă, cavitate în suprafața pământului sau în adâncime, creată în urma unui fenomen natural sau executată artificial în scopul realizării unor construcții (fundații, terasamente, canale, tuneluri etc.) ♦ Săpătură.
2. (
Med.) Cavitate patologică formată într-un organ. [
Var.:
excavațiúne s. f.] – Din
fr. excavation.