excavațiune (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EXCAVAȚIÚNE s. f. v. excavație.excavațiune (Dicționaru limbii românești, 1939)*excavațiúne f. (lat.
excavátio, -ónis). Acțiunea de a scobi pămîntu. Rezultatu acesteĭ scobirĭ:
cavernele-s excavațiunĭ naturale. – Și
-áție.excavațiune (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)excavați(un)e f.
1. săpătură adâncă;
2. gaură în pământ sau în piatră.
excavațiune (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EXCAVAȚIÚNE s. f. v. excavație.