exasperant - explicat in DEX

exasperant (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXASPERÁNT, -Ă, exasperanți, -te, adj. Care exasperează; înnebunitor. [Pr.: eg-zas-] – Din fr. exaspérant.

exasperant (Dicționar de neologisme, 1986)
EXASPERÁNT, -Ă adj. Care exasperează; înnebunitor. [Cf. fr. exaspérant].

exasperant (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXASPERÁNT, -Ă adj. care exasperează; înnebunitor. (< fr. exaspérant)

exasperant (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
exasperánt [x pron. gz] adj. m., pl. exasperánți; f. exasperántă, pl. exasperánte

exasperant (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXASPERÁNT, -Ă, exasperanți, -te, adj. Care exasperează; înnebunitor. [Pr.: eg-zas-] — Din fr. exaspérant.