examinator - explicat in DEX

examinator (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EXAMINATÓR, -OÁRE, examinatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care examinează. [Pr.: eg-za-] – Din fr. examinateur, lat. examinator, -oris.

examinator (Dicționar de neologisme, 1986)
EXAMINATÓR, -OÁRE adj., s.m. și f. (Cel) care examinează. [Pron. eg-za-. / cf. fr. examinateur].

examinator (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EXAMINATÓR, -OÁRE adj., s. m. f. (cel) care examinează. (< fr. examinateur)

examinator (Dicționaru limbii românești, 1939)
*examinatór, -oáre adj. și s. Care examinează. – Ob. egz-.

examinator (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
examinatór [x pron. gz] adj. m., s. m., pl. examinatóri; adj. f., s. f. sg. și pl. examinatoáre

examinator (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
examinator m. cel ce examinează.

examinator (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EXAMINATÓR, -OÁRE, examinatori, -oare, adj., s. m. și f. (Persoană) care examinează. [Pr.: eg-za-] — Din fr. examinateur, lat. examinator.