evolua (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EVOLUÁ, evoluez, vb. I.
Intranz. 1. A trece printr-o serie de transformări, prin diferite faze progresive, spre o treaptă superioară; a se dezvolta; a se transforma. ♦ A-și urma cursul; a se desfășura.
Boala evoluează normal. ♦ (Sport) A susține un meci; a juca.
2. A se deplasa cu mișcări largi (circulare). [
Pr.:
-lu-a] – Din
fr. évoluer.evolua (Dicționar de neologisme, 1986)EVOLUÁ vb. I. intr. 1. A se dezvolta, a se transforma. ♦ A se desfășura, a se întinde.
2. A se mișca, a se desfășura larg (cu mișcări circulare). [Pron.
-lu-a, p.i. 3,6
-uează, ger.
-uând. / < fr.
évoluer].
evolua (Marele dicționar de neologisme, 2000)EVOLUÁ vb. intr. 1. a se dezvolta, a se transforma. ◊ a se desfășura. 2. a se mișca, a se deplasa (cu mișcări largi). (< fr.
évoluer)
evolua (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)evoluá (a ~) (-lu-a) vb.,
ind. prez. 3
evolueáză, 1
pl. evoluắm (-lu-ăm); conj. prez. 3
să evoluéze (-lu-e-); ger. evoluấnd (-lu-ând)evolua (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EVOLUÁ, evoluez, vb. I.
Intranz. 1. A trece printr-o serie de transformări, prin diferite faze progresive, spre o treaptă superioară; a se dezvolta; a se transforma. ♦ A-și urma cursul; a se desfășura.
Boala evoluează normal. ♦ (Sport) A susține un meci; a juca.
2. A se deplasa cu mișcări largi (circulare). [
Pr.:
-lu-a] — Din
fr. évoluer.evoluà (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)evoluà v. a suferi un șir de transformări.