evoluționist (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EVOLUȚIONÍST, -Ă, evoluționiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Privitor la evoluționism (
1), care are la bază evoluționismul.
2. S. m. și
f. Adept al evoluționismului (
1). [
Pr.:
-ți-o-] – Din
fr. évolutionniste.evoluționist (Dicționar de neologisme, 1986)EVOLUȚIONÍST, -Ă adj. Referitor la evoluționism. //
s.m. și f. Adept al evoluționismului. [< fr.
évolutionniste].
evoluționist (Marele dicționar de neologisme, 2000)EVOLUȚIONÍST, -Ă adj., s. m. f. (adept) al evoluționismului. (< fr.
évolutionniste)
evoluționist (Dicționaru limbii românești, 1939)*evoluționíst, -ă s. și adj. Adept al evoluționizmuluĭ [!], al darwinizmuluĭ [!].
evoluționist (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)evoluționíst (-ți-o-) adj. m.,
s. m.,
pl. evoluționíști; adj. f.,
s. f. evoluționístă, pl. evoluționísteevoluționist (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EVOLUȚIONÍST, -Ă, evoluționiști, -ste, adj.,
s. m. și
f. 1. Adj. Privitor la evoluționism (1), care are la bază evoluționismul.
2. S. m. și
f. Adept al evoluționismului (1). [
Pr.:
-ți-o-] — Din
fr. évolutionniste.