evaza (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EVAZÁ, evazez, vb. I.
Tranz. A lărgi progresiv, spre extremitatea deschisă, cavitatea unui obiect. – Din
fr. évaser.evaza (Dicționar de neologisme, 1986)EVAZÁ vb. I. tr. A lărgi progresiv extremitatea unei piese; a deschide, a lărgi. [< fr.
évaser].
evaza (Marele dicționar de neologisme, 2000)EVAZÁ vb. tr. a lărgi progresiv extremitatea unei piese; a deschide, a lărgi. (< fr.
évaser)
evaza (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)evazá (a ~) vb.,
ind. prez. 3
evazeázăevaza (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EVAZÁ, evazez, vb. I.
Tranz. A lărgi progresiv, spre extremitatea deschisă, cavitatea unui obiect sau anumite articole de îmbrăcăminte. — Din
fr. évaser.