euristic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EURÍSTIC, -Ă, euristici, -ce, adj.,
s. f. 1. Adj. (Despre procedee metodologice) Care servește la descoperirea unor cunoștințe noi.
2. S. f. (Rar) Metodă de studiu și de cercetare bazată pe descoperirea de fapte noi; arta de a duce o dispută cu scopul de a descoperi adevărul. [
Pr.:
e-u-] – Din
fr. euristique.