eupeptic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EUPÉPTIC, -Ă, eupeptici, -ce, adj.,
s. n. (Medicament) care ușurează digestia. [
Pr.:
e-u-] – Din
fr. eupeptique.eupeptic (Dicționar de neologisme, 1986)EUPÉPTIC, -Ă adj., s.n. (Medicament) care ușurează mistuirea. [< fr.
eupeptique].
eupeptic (Marele dicționar de neologisme, 2000)EUPÉPTIC, -Ă adj., s. n. (medicament) care ușurează mistuirea. (< fr.
eupeptique)
eupeptic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)eupéptic1 (e-u-) adj. m.,
pl. eupéptici; f. eupéptică, pl. eupépticeeupeptic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)eupéptic2 (e-u-) s. n.,
pl. eupépticeeupeptic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EUPÉPTIC, -Ă, eupeptici, -ce, adj.,
s. n. (Medicament) care ușurează digestia. [
Pr.:
e-u-] — Din
fr. eupeptique.