euglenă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EUGLÉNĂ, euglene, s. f. Protozoar flagelat oval-alungit, de apă dulce, care posedă cromatofori cu clorofilă (
Euglena viridis). [
Pr.:
e-u-] – Din
fr. euglène.euglenă (Dicționar de neologisme, 1986)EUGLÉNĂ s.f. (
Zool.) Protozoar flagelat din apele dulci, prevăzut cu clorofilă. [< lat.
euglena (viridis), fr.
euglène].
euglenă (Marele dicționar de neologisme, 2000)EUGLÉNĂ s. f. protozoar flagelat din apele dulci, având cromatofori cu clorofilă. (< lat.
euglena, fr.
euglène)
euglenă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)euglénă (e-u-gle-) s. f.,
g.-d. art. euglénei; pl. eugléneeuglenă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EUGLÉNĂ, euglene, s. f. Protozoar flagelat oval-alungit, de apă dulce, care posedă cromatofori cu clorofilă
(Euglena viridis). [
Pr.:
e-u-]
— Din
fr. euglène.