etocrație (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ETOCRAȚÍE s. f. Guvernare fundată numai pe principiile moralei. – Din
fr. ethocratie.etocrație (Dicționar de neologisme, 1986)ETOCRAȚÍE s.f. Guvernare fundată numai pe principiile moralei. [Gen.
-iei. / < fr.
ethocratie, cf. gr.
ethos – morav,
kratos – putere].
etocrație (Marele dicționar de neologisme, 2000)ETOCRAȚÍE s. f. guvernare fundată numai pe principiile moralei. (< fr.
éthocratie)
etocrație (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)etocrațíe (-to-cra-) s. f.,
art. etocrațía, g.-d. etocrațíi, art. etocrațíeietocrație (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ETOCRAȚÍE s. f. Guvernare fundată numai pe principiile moralei. — Din
fr. ethocratie.