etnolingvistică (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ETNOLINGVÍSTICĂ s. f. Curent lingvistic care susține că limba este un produs al societății și o funcțiune a culturii. – Din
fr. ethnolinguistique.etnolingvistică (Dicționar de neologisme, 1986)ETNOLINGVÍSTICĂ adj. f. Școala etnolingvistică = curent în lingvistica din S.U.A., inițiat de Edward Sapir, care susține că limba este un produs al societății și o funcție a culturii. [Gen.
-cii. / < engl.
ethnolinguistics, fr.
ethnolinguistique].
etnolingvistică (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)etnolingvístică s. f.,
g.-d. art. etnolingvísticiietnolingvistică (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ETNOLINGVÍSTICĂ s. f. Disciplină a lingvisticii care studiază limbajul ca o funcție a culturii. — Din
fr. ethnolinguistique.