etnografie - explicat in DEX

etnografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ETNOGRAFÍE s. f. Știință care clasifică popoarele lumii, studiază compoziția, originea și răspândirea lor, urmărește evoluția culturii lor materiale și spirituale, moravurile și particularitățile felului lor de viață, legăturile cultural-istorice reciproce. – Din fr. ethnographie.

etnografie (Dicționar de neologisme, 1986)
ETNOGRAFÍE s.f. Disciplină care studiază felul de trai, viața materială și spirituală a popoarelor. [Gen. -iei. / < fr. ethnographie, cf. gr. ethnos – popor, graphein – a descrie].

etnografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ETNOGRAFÍE s. f. știință care studiază, descrie și clasifică particularitățile modului de viață și ale culturii materiale și spirituale ale unei etnii. (< fr. ethnographie)

etnografie (Dicționaru limbii românești, 1939)
*etnografíe f. (vgr. éthnos, națiune, și grafie). Studiu și descrierea diverselor națiunĭ din punctu de vedere al manifestațiunilor materiale a activitățiĭ lor (religiune, obiceĭurĭ).

etnografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
etnografíe (-no-gra-) s. f., art. etnografía, g.-d. etnografíi, art. etnografíei

etnografie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
etnografie f. studiul diferitelor popoare sub raportul caracterelor lor distinctive (limbi, literaturi, condițiuni politice și religioase).

etnografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ETNOGRAFÍE s. f. Știință care clasifică popoarele lumii, studiază compoziția, originea și răspândirea lor, urmărește evoluția culturii lor materiale și spirituale, moravurile și particularitățile felului lor de viață, legăturile cultural-istorice reciproce. — Din fr. ethnographie.