etnocultură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ETNOCULTÚRĂ, etnoculturi, s. f. Cultură populară tradițională. – Din
fr. ethnoculture.etnocultură (Marele dicționar de neologisme, 2000)ETNOCULTÚRĂ s. f. cultură proprie unei comunități etnice. (< fr.
ethnoculture)
etnocultură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ETNOCULTÚRĂ, etnoculturi, s. f. Cultură populară tradițională. — Din
fr. ethnoculture.