esențialmente (Dicționar de neologisme, 1986)
ESENȚIALMÉNTE adv. Prin esență, mai presus de orice; absolut. [Cf. it. essenzialmente, fr. essentiellement].
esențialmente (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ESENȚIALMÉNTE adv. prin esență, mai presus de orice. (< it. essenzialmente, fr. essentiellement)
esențialmente (Dicționaru limbii românești, 1939)
*esențialménte adv. (fr. essentiellement, it. essenzialmente). Pin [!] esență, absolut: Dumnezeŭ e esențialmente bun.