escortare - explicat in DEX

escortare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ESCORTÁRE, escortări, s. f. Acțiunea de a escorta și rezultatul ei; însoțire, păzire. – V. escorta.

escortare (Dicționar de neologisme, 1986)
ESCORTÁRE s.f. Acțiunea de a escorta și rezultatul ei; însoțire, păzire. [< escorta].

escortare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
escortáre s. f., g.-d. art. escortắrii; pl. escortắri

escortare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ESCORTÁRE, escortări, s. f. Acțiunea de a escorta și rezultatul ei; însoțire, păzire. — V. escorta.