erpetologie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ERPETOLOGÍE s. f. Parte a științelor naturii care se ocupă cu studierea reptilelor. – Din
fr. erpétologie.erpetologie (Dicționar de neologisme, 1986)ERPETOLOGÍE s.f. Parte a istoriei naturale care studiază reptilele. [Gen.
-iei. / < fr.
erpétologie, cf. gr.
herpeton – reptilă,
logos – studiu].
erpetologie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ERPETOLOGÍE s. f. parte a zoologiei care studiază reptilele și amfibienii. (< fr.
erpétologie)
erpetologie (Dicționaru limbii românești, 1939)*erpetologíe f. (vgr.
῾erpetós, reptil [!], și
logíe). Acea parte a științelor naturale care tratează despre reptile.
erpetologie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)erpetologíe s. f.,
art. erpetología, g.-d. erpetologíi, art. erpetologíeierpetologie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ERPETOLOGÍE s. f. Parte a științelor naturii care se ocupă cu studierea reptilelor. — Din
fr. erpétologie.