eritromicină (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ERITROMICÍNĂ s. f. (
Farm.) Antibiotic activ mai ales în infecțiile stafilococice puternice. – Din
fr. érythromycine.eritromicină (Marele dicționar de neologisme, 2000)ERITROMICÍNĂ s. f. antibiotic puternic, activ mai ales în infecțiile stafilococice severe. (< fr.
érythromycine)
eritromicină (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ERITROMICÍNĂ s. f. (
Farm.) Antibiotic activ mai ales în infecțiile stafilococice puternice. — Din
fr. érythromycine.