epiplocă - explicat in DEX

epiplocă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPIPLÓCĂ, epiploce, s. f. (Lit.) Concatenație. – Din fr. épiploque.

epiplocă (Dicționar de neologisme, 1986)
EPIPLÓCĂ s.f. (Ret.) Concatenație. [< fr. épiploque, cf. gr. epiploke].

epiplocă (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EPIPLÓCĂ s. f. concatenație (1). (< fr. épiploque)

epiplocă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPIPLÓCĂ, epiploce, s. f. Concatenație. — Din fr. épiploque.