epidemic - explicat in DEX

epidemic (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
EPIDÉMIC, -Ă, epidemici, -ce adj. (Despre unele boli) Cu caracter de epidemie; contagios, molipsitor. – Din fr. épidémique.

epidemic (Dicționar de neologisme, 1986)
EPIDÉMIC, -Ă adj. De epidemie; contagios. [< fr. épidémique].

epidemic (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EPIDÉMIC, -Ă adj. cu caracter de epidemie; contagios. (< fr. épidémique)

epidemic (Dicționaru limbii românești, 1939)
*epidémic, -ă adj. (d. epidemie). De epidemie, general: boală epidemică. Fig. Iron. Entusiazm [!] epidemic.

epidemic (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
epidémic adj. m., pl. epidémici; f. epidémică, pl. epidémice

epidemic (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
epidemic a. ce ține de epidemie.

epidemic (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EPIDÉMIC, -Ă, epidemici, -ce, adj. (Despre unele boli) Cu caracter de epidemie; contagios, molipsitor. — Din fr. épidémique.