epanadiploză (Dicționar de neologisme, 1986)
EPANADIPLÓZĂ s.f. (Lit.) Figură retorică care constă în repetarea unui cuvânt (sau a unui grup de cuvinte) la sfârșitul și la începutul unei unități sintactice sau metrice; epanastrofă; prosapodoză; rediție. [< it. epanadiplosi, cf. gr. epanadiplosis – dublare].
epanadiploză (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EPANADIPLÓZĂ s. f. figură retorică constând în reluarea unui cuvânt sau grup de cuvinte de la începutul unei unități sintactice sau metrice la sfârșitul ei; epanastrofă; prozapodoză; rediție2. (< it. epanadiplosi, gr. epana-diplosis)