enterogastronă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ENTEROGASTRÓNĂ, enterogastrone, s. f. Hormon duodenal cu acțiune asupra secreției și motilității gastrice. [
Var.:
enterogastrón s. n.] – Din
fr. entérogastrone.enterogastronă (Marele dicționar de neologisme, 2000)ENTEROGASTRÓNĂ s. f. hormon din duoden care inhibă secreția și mobilitatea stomacului. (< fr.
entérogastrone)
enterogastronă (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)enterogastrónă s. f.,
g.-d. art. enterogastrónei; pl. enterogastróneenterogastronă (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ENTEROGASTRÓNĂ, enterogastrone, s. f. Hormon duodenal cu acțiune inhibitoare asupra secreției și motilității gastrice. [
Var.:
enterogastrón s. n.] — Din
fr. entérogastrone.