endomorfism (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ENDOMORFÍSM s. n. Totalitatea schimbărilor suferite de rocile eruptive la contactul cu alte roci și prin asimilarea acestora. – Din
fr. endomorphisme.endomorfism (Dicționar de neologisme, 1986)ENDOMORFÍSM s.n. (
Geol.)
1. Totalitatea schimbărilor pe care le suferă o magmă la contactul cu unele roci pe care le asimilează.
2. (
Mat.) Homomorfism de la o mulțime cu o structură dată de ea însăși. [< fr.
endomorphisme, cf. gr.
endon – înăuntru,
morphe – formă].
endomorfism (Marele dicționar de neologisme, 2000)ENDOMORFÍSM s. n. 1. totalitatea schimbărilor pe care le suferă o magmă la contactul cu unele roci pe care le asimilează. 2. (mat.) homomorfism la o mulțime cu o structură dată de ea însăși. (< fr.
endomorphisme)
endomorfism (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)endomorfísm s. n.endomorfism (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ENDOMORFÍSM s. n. Totalitatea schimbărilor suferite de rocile eruptive la contactul cu alte roci și prin asimilarea acestora. — Din
fr. endomorphisme.