endoecie (Dicționar de neologisme, 1986)ENDOECÍE s.f. (
Biol.) Folosire a cavităților din corpul indivizilor unei specii ca locuință de către indivizii altei specii, fără ca între cele două organisme să existe relații de parazitism. [Pron.
-do-e-, gen.
-iei. / cf. gr.
endon – înăuntru,
oikos – casă].
endoecie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ENDOECÍE s. f. folosire a cavităților din corpul indivizilor unei specii ca locuință de către indivizii altei specii, fără ca între cele două organisme să existe relații de parazitism. (< endo- + gr.
oikos, casă)
endoecie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)endoecíe s. f.,
art. endoecía, g.-d. endoecíi, art. endoecíei