emulsie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EMÚLSIE, emulsii, s. f. Amestec dispers format din două lichide insolubile unul în celălalt. ♦ Strat sensibil la acțiunea luminii, depus pe plăcile și pe filmele fotografice. – Din
fr. émulsion.emulsie (Dicționar de neologisme, 1986)EMÚLSIE s.f. Amestec lichid care conține în suspensie particule insolubile. ♦ Strat fotosensibil de pe un material fotografic. [Pron.
-si-e, gen.
-iei, var.
emulsiune s.f. / < fr.
émulsion, cf. lat.
emulsio <
emulgere – a mulge].
emulsie (Marele dicționar de neologisme, 2000)EMÚLSIE s. f. 1. amestec dispers din două lichide insolubile unul în celălalt. 2. strat fotosensibil de pe un material fotografic. (< fr.
émulsion)
emulsie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)EMÚLSIE (‹
fr.; {s}
lat. emulsus „muls”)
s. f. (
CHIM.) Sistem dispers neomogen format din două lichide nemiscibile, dintre care unul se află dispersat sub formă de picături fine în masa celuilalt. Pot fi naturale (
ex. laptele, untul) sau artificiale (
ex. cremele cosmetice). ◊ (
FIZ.)
E. fotografică = suspensie formată din microcristale de halogenuri (bromură sau clorură) de argint, dispersate într-o soluție vâscoasă de gelatină depusă de celuloid, hârtie, sticlă etc. ◊
E. nucleară = strat de
e. fotografică pe un suport de sticlă, în care particulele elementare cu sarcină electrică sau alte particule ionizante lasă urme vizibile (după developare) la microscop; se utilizează în cercetările de fizică nucleară.
emulsie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)emúlsie (-si-e) s. f.,
art. emúlsia (-si-a), g.-d. art. emúlsiei; pl. emúlsii, art. emúlsiile (-si-i-)emulsie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EMÚLSIE, emulsii, s. f. Amestec dispers format din două lichide insolubile unul în celălalt. ♦ Strat sensibil la acțiunea luminii, depus pe plăcile și pe filmele fotografice. — Din
fr. émulsion.