electroencefalografie - explicat in DEX

electroencefalografie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ELECTROENCEFALOGRAFÍE, electroencefalografii, s. f. Procedeu de studiere a activității electrice a creierului, bazat pe aplicarea unor electrozi pe pielea capului și pe înregistrarea grafică, sub formă de unde, a curenților corespunzători acestei activități. [Pr.: -tro-en-] – Din fr. électro-encéphalographie.

electroencefalografie (Dicționar de neologisme, 1986)
ELECTROENCEFALOGRAFÍE s.f. Metodă de diagnostic bazată pe înregistrarea curenților electrici care însoțesc activitatea celulelor nervoase. [Gen. -iei. / < fr. électro-encéfalographie].

electroencefalografie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ELECTROENCEFALOGRAFÍE s. f. metodă de diagnostic bazată pe înregistrarea curenților electrici care se produc la nivelul scoarței cerebrale. (< fr. électro-encéphalographie)

electroencefalografie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
electroencefalografíe s. f., art. electroencefalografía, g.-d. electroencefalografíi, art. electroencefalografíei

electroencefalografie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ELECTROENCEFALOGRAFÍE s. f. Procedeu de studiere a activității electrice a creierului, bazat pe aplicarea unor electrozi pe pielea capului și pe înregistrarea grafică, sub formă de unde, a curenților corespunzători acestei activități. [Pr.: -tro-en-] — Din fr. électro-encéphalographie.