electroaprindere (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ELECTROAPRÍNDERE, electroaprinderi, s. f. Aprindere (
2) printr-o scânteie electrică. [
Pr.:
-tro-a-] –
Electro- +
aprindere.electroaprindere (Marele dicționar de neologisme, 2000)ELECTROAPRÍNDERE s. f. aprindere prin scânteie electrică a combustibilului din amestecul carburant în cilindrul unui motor cu ardere internă. (< electro- + aprindere)
electroaprindere (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ELECTROAPRÍNDERE, electroaprinderi, s. f. Aprindere printr-o scânteie electrică. [
Pr.:
-tro-a-]
—
Electro- +
aprindere.