electroacupunctură (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ELECTROACUPUNCTÚRĂ s. f. Metodă de acupunctură în care acul primește impulsuri electrice; electropunctură. [
Pr.:
-tro-a-] –
Electro- +
acupunctură.electroacupunctură (Marele dicționar de neologisme, 2000)ELECTROACUPUNCTÚRĂ s. f. electropunctură. (< engl.
electroacupuncture)
electroacupunctură (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ELECTROACUPUNCTÚRĂ s. f. Metodă de acupunctură în care acul primește impulsuri electrice; electropunctură. [
Pr.: -
tro-a-] —
Electro- +
acupunctură.