ejecta - explicat in DEX

ejecta (Marele dicționar de neologisme, 2000)
EJECTÁ, ejectéz, vb. I. Tranz. A arunca, a proiecta afară, a evacua (un fluid, un obiect etc.). (cf. fr. éjecter, lat. eiectare)

ejecta (Dicționar de neologisme, 1986)
EJECTÁ vb. I. tr. A da afară, a evacua (un fluid, un obiect etc.). [< fr. éjecter].

ejecta (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
*ejectá (a ~) vb., ind. prez. 3 ejecteáză

ejecta (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
EJECTÁ, ejectez, vb. I. Tranz. A da afară, a evacua cu putere (un fluid, un obiect etc.). — Din fr. éjecter.