eglindisi (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EGLINDISÍ, eglindisesc, vb. IV.
Refl. (Grecism
înv.) A se distra, a petrece (
2), a se amuza. – Din
ngr. eglendízo.eglindisi (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)eglindisí (a se ~) (înv.)
(e-glin) vb. refl., ind. prez. 3 sg.
se eglindiséște, imperf. 3 sg.
se eglindiseá; conj. prez. 3
să se eglindiseáscăeglindisi (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EGLINDISÍ, eglindisesc, vb. IV.
Refl. (
Înv.) A se distra, a petrece, a se amuza. – Din
ngr. eglendízo.