ecopraxie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ECOPRAXÍE s. f. (
Med.) Reacție patologică de imitare automată a gesturilor și acțiunilor cuiva. – Din
fr. échopraxie.ecopraxie (Dicționar de neologisme, 1986)ECOPRAXÍE s.f. (
Med.) Imitare imediată și fidelă a gesturilor altei persoane, observată la unii psihopați. [Gen.
-iei. / < fr.
échopraxie, cf. gr.
echo – ecou,
praxein – a face].
ecopraxie (Marele dicționar de neologisme, 2000)ECOPRAXÍE s. f. imitare automată a gesturilor și acțiunilor cuiva. (< fr.
échopraxie)
ecopraxie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ECOPRAXÍE s. f. (
Med.) Reacție patologică de imitare automată a gesturilor și acțiunilor cuiva. — Din
fr. échopraxie.