ecolalie - explicat in DEX

ecolalie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ECOLALÍE s. f. Simptom al unor boli nervoase care se manifestă prin repetarea automată a sunetelor auzite la alții. ♦ Repetarea automată a vorbelor altuia. – Din fr. écholalie.

ecolalie (Dicționar de neologisme, 1986)
ECOLALÍE s.f. Repetare automată a sunetelor auzite la alții, care se manifestă ca simptom al unor boli nervoase. ♦ Repetare automată a vorbelor altuia. [Gen -iei. / < fr. écholalie, cf. gr. echo – sunet, lalein – a vorbi].

ecolalie (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ECOLALÍE s. f. repetare automată a cuvintelor interlocutorului, asociate uneori cu reproducerea intonației, în schizofrenie. (< fr. écholalie)

ecolalie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
ecolalíe s. f., art. ecolalía, g.-d. ecolalíi, art. ecolalíei

ecolalie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ECOLALÍE s. f. Simptom al unor boli nervoase care se manifestă prin repetarea ca un ecou a cuvintelor interlocutorului. ♦ Repetarea automată a vorbelor altuia. — Din fr. écholalie.