eclata - explicat in DEX

eclata (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
ECLATÁ, eclatez, vb. I. Intranz. (Franțuzism) A străluci, a impresiona puternic prin strălucire. ♦ Fig. A izbucni, a se manifesta violent, brusc. – Din fr. éclater.

eclata (Dicționar de neologisme, 1986)
ECLATÁ vb. I. intr. (Franțuzism) A străluci; a impresiona puternic, a orbi prin strălucire. ♦ (Fig.) A izbucni, a se manifesta violent, brusc. [< fr. éclater].

eclata (Marele dicționar de neologisme, 2000)
ECLATÁ vb. intr. 1. a străluci; a impresiona puternic, a orbi prin strălucire. 2. (fig.) a izbucni, a se manifesta violent, brusc. (< fr. éclater)

eclata (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
eclatá (a ~) (livr.) (e-cla-) vb., ind. prez. 3 eclateáză

eclata (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
ECLATÁ, eclatez, vb. I. Intranz. (Livr.) A străluci, a impresiona puternic prin strălucire. ♦ Fig. A izbucni, a se manifesta violent, brusc. — Din fr. éclater.