eche (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ÉCHE, eche, s. f. Bară fixată pe axul sau pe pana cârmei unei ambarcațiuni sau a unei nave mici, servind la manevrarea acestora. – Din
germ. Ecke „colț”.
eche (Dicționar de neologisme, 1986)ÉCHE s.f. Piesă fixată pe axul cârmei unei ambarcații pentru a servi la manevrarea acesteia. [Pl. invar. / < germ.
Ecke].
eche (Marele dicționar de neologisme, 2000)ÉCHE s. f. piesă orizontală fixată pe axul cârmei unei ambarcații. (< germ.
Ecke)
eche (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)éche s. f.,
art. échea, g.-d. art. échei; pl. écheeche (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ÉCHE, eche, s. f. Bară fixată pe axul sau pe pana cârmei unei ambarcațiuni sau a unei nave mici, servind la manevrarea acestora. — Din
germ. Ecke „colț”.