ecarte (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ECARTÉ s. n. (Rar) Numele unui joc de cărți la care participă două persoane. – Din
fr. écarté.ecarte (Dicționar de neologisme, 1986)ECARTÉ s.n. Joc de cărți la care participă de obicei două persoane. [< fr.
écarté].
ecarte (Marele dicționar de neologisme, 2000)ECARTÉ s. n. joc de cărți de două persoane. (< fr.
écarté)
ecarte (Dicționaru limbii românești, 1939)*écarté n. (fr.
écarté, despărțit, depărtat). Un joc de cărțĭ care se joacă în doĭ, maĭ rar treĭ orĭ patru.
ecarte (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ecarté s. n.,
art. ecartéulecarte (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ECARTÉ s. n. (Rar) Numele unui joc de cărți la care participă două persoane. — Din
fr. écarté.