ecarisare (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)ECARISÁRE s. f. Acțiunea de
a ecarisa (
1) și rezultatul ei; operație manuală de tăiere și de fasonare a buștenilor pentru a se obține diferite piese de lemn prismatice (grinzi, traverse etc.) –
V. ecarisa.ecarisare (Dicționar de neologisme, 1986)ECARISÁRE s.f. Acțiunea de a ecarisa; ecarisaj. ♦ Tăiere a buștenilor în piese de lemn prismatice. [<
ecarisa].
ecarisare (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ecarisáre s. f.,
g.-d. art. ecarisắriiecarisare (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)ECARISÁRE s. f. Acțiunea de
a ecarisa (
1) și rezultatul ei; operație manuală de tăiere și de fasonare a buștenilor pentru a se obține diferite piese de lemn prismatice (grinzi, traverse etc.). —
V. ecarisa.