ebenisterie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)EBENISTERÍE, s. f. 1. Meșteșugul ebenistului.
2. Atelierul ebenistului. – Din
fr. ébénisterie.ebenisterie (Dicționar de neologisme, 1986)EBENISTERÍE s.f. Arta ebenistului; (
p. ext.) tâmplărie de mobilă fină. [Gen.
-iei. / cf. fr.
ébénisterie].
ebenisterie (Marele dicționar de neologisme, 2000)EBENISTERÍE s. f. arta ebenistului; ebenistică. (< fr.
ébénisterie)
ebenisterie (Dicționaru limbii românești, 1939)*ebenisteríe f. (fr.
ébénisterie). Meseria orĭ comerciu de ebenist. Prăvălia unuĭ ebenist.
ebenisterie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)ebenisteríe s. f.,
art. ebenistería, g.-d. ebenisteríi, art. ebenisteríeiebenisterie (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)ebenisterie f. arta, lucrul ebenistului.
ebenisterie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)EBENISTERÍE, s. f. 1. Meșteșugul ebenistului.
2. Atelierul ebenistului. — Din
fr. ébénisterie.