dăltiță (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DĂLTÍȚĂ, dăltițe, s. f. Diminutiv al lui
daltă; dăltuță. ♦ Daltă mică folosită la cizelare și în lucrările de gravare în lemn, linoleum, piatră, celuloid, material plastic etc. –
Daltă +
suf. -iță.dăltiță (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dăltíță s. f.,
g.-d. art. dăltíței; pl. dăltíțedăltiță (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DĂLTÍȚĂ, dăltițe, s. f. (
Pop.) Diminutiv al lui
daltă; dăltuță. ♦ Daltă mică folosită la cizelare și în lucrările de gravare în lemn, linoleum, piatră, celuloid, material plastic etc. —
Daltă +
suf. -iță.