dușcă (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DÚȘCĂ, duște, s. f. Cantitate de băutură (alcoolică) care se poate bea dintr-o singură înghițitură. ◊
Expr. A da (de) dușcă = a bea dintr-o singură înghițitură sau fără să se oprească. – Din
scr. dušak (
gen. duška).