duruitoare(Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005) duruitoáre (rar) (-ru-i-) s. f., g.-d. art. duruitórii; pl. duruitóri
duruitoare(Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929) duruitoare f. fam. scripcă proastă.