dureros - explicat in DEX

dureros (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DURERÓS, -OÁSĂ, dureroși, -oase, adj. Care provoacă sau exprimă durere (fizică ori morală). ♦ (Adverbial) Cu (sau de) durere; îndurerat. – Durere + suf. -os.

dureros (Dicționaru limbii românești, 1939)
durerós, -oásă adj. Care produce durere: lovitură dureroasă. Care arată durere: strigăt dureros. Adv. În mod dureros, cu durere: a striga dureros. – Vechĭ dururos.

dureros (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
durerós adj. m., pl. dureróși; f. dureroásă, pl. dureroáse

dureros (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
dureros a. ce cauzează durere.

dureros (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DURERÓS, -OÁSĂ, dureroși, -oase, adj. Care provoacă sau exprimă durere (fizică ori morală). ♦ (Adverbial) Cu (sau de) durere; îndurerat. — Durere + suf. -os.