dunărean - explicat in DEX

dunărean (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)
DUNĂREÁN, -Ă, dunăreni, -e, adj. Al Dunării, privitor la Dunăre, din părțile Dunării. ♦ (Substantivat) Locuitor din părțile Dunării. – Dunăre (n. pr.) + suf. -ean.

dunărean (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)
DUNĂREÁN, -Ă adj. (‹ Dunărea) adj. Al Dunării, privitor la Dunăre; din părțile Dunării; danubian. ◊ Școala d., curent în pictura și grafica germană și austriacă din zonele Dunării în sec. 15-16. Caracteristic este peisajul de pădure cu personaje de mici dimensiuni, redat cu efecte de lumină și culoare, poetic, uneori cu o notă de fantastic. Reprezentanți principali: L. Cranach cel Tânăr și A. Altdorfer.

dunărean (Dicționaru limbii românești, 1939)
dunăreán, -că s. Locuitor de la Dunăre. – Ca adj. e neol. Comisiunea Eŭropeană Dunăreană ar fi curat rom. C.E. a Dunăriĭ saŭ Danubiană. Adj. Corect ar fi dunărenesc, ca moldovenesc.

dunărean (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)
dunăreán adj. m., s. m., pl. dunăréni; adj. f., s. f. dunăreánă, pl. dunăréne

dunărean (Dicționar universal al limbei române, ediția a VI-a, 1929)
Dunărean a. 1. învecinat cu Dunărea; Țările dunărene Muntenia, Bulgaria, Serbia; Principatele dunărene, numele Moldovei și Munteniei până la 1861; 2. relativ la cursul fluviului; Comisiunea dunăreană, formată din Comisiunea Europeană a Dunării cu reședința la Bratislava, pentru tot cursul navigabil al fluviului și o Delegațiune internațională cu reședința la Galați, spre a regula cursul Dunării, în special dela Galați până la Sulina, România e reprezentată în ambele comisiuni.

dunărean (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)
DUNĂREÁN, -Ă, dunăreni, -e, adj., s. m. și f. 1. Adj. Al Dunării, privitor la Dunăre, din părțile Dunării. 2. S. m. și f. Locuitor din părțile Dunării. — Dunăre (n. pr.) + suf. -ean.