dumbeț (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DUMBÉȚ, dumbeți, s. m. Plantă erbacee cu frunze mici și dințate, cu flori purpurii sau albe, dispuse în formă de ciorchine la vârful tulpinii; sclipeț (
Teucrium chamaedrys). [
Var.:
dumbắț s. m. ] – Din
sl. donbĭcĭ.