dulie (Dicționarul explicativ al limbii române, ediția a II-a, 1998)DULÍE, dulii, s. f. Piesă metalică în care se fixează becul electric și care asigură contactul becului cu rețeaua electrică; fasung. – După
fr. douille.dulie (Dicționar de neologisme, 1986)DULÍE s.f. Fasung. [Gen.
-iei. / cf. fr.
douille].
dulie (Marele dicționar de neologisme, 2000)DULÍE1 s. f. fasung. (< fr.
douille)
dulie (Marele dicționar de neologisme, 2000)-DULÍE2 elem. -dul(ă).
dulie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)DULÍE1 (‹
gr.)
s. f. Cinstire sau venerare acordată sfinților pe temeiul legăturii lor cu Hristos; distinctă de
latrie și
hiperdulie.dulie (Dicționar enciclopedic, 1993-2009)DULÍE2 (după
fr. douille)
s. f. Piesă din metal și material izolant (porțelan, bachelită) în care se fixează soclul unui bec electric și care asigură racordarea becului la circuitul electric; fasung.
dulie (Dicționar ortografic, ortoepic și morfologic al limbii române, ediția a II-a revăzută și adăugită, 2005)dulíe s. f.,
art. dulía, g.-d. art. dulíei; pl. dulíi, art. dulíiledulie (Dicționarul explicativ al limbii române (ediția a II-a revăzută și adăugită), 2009)DULÍE, dulii, s. f. Piesă metalică în care se fixează becul electric și care asigură contactul becului cu rețeaua electrică; fasung. — După
fr. douille.